Calătorie fără limite

Trebuie să recunosc că de când am intrat în comunitatea bloggerilor, mi-am reactivat blogul și parcă am mai multă stimă pentru el :)). Sâmbătă a fost a 5-a întâlnire. Am fost și eu evident. De multe ori mă întreb: și dacă lipsesc ce? Ei, nu-i chiar așa pentru că absența de la întâlniri dăunează. La Blogmeet întâlnești oameni cu preocupări ca tine, ceea ce nu e puțin lucru.

De data această ne-am întâlnit la Chrome Bar, un loc drăguț, nou oarecum în Botoșani (vizavi de Biserica de pe Pietonal). Prima dată am fost cu ocazia concertului Alinei Manole. Un spațiu intim și primitor, ți-e drag să-ți bei cafeaua cu prietenii aici.  Am reușit, după ce bloggerul Gabriel m-a bătut la cap, să-mi schimb denumirea blogului.

Ideea e că eu țin mult la "porecla" asta a mea de furnicutza pentru că mi-a fost dată de o persoană tare dragă mie și de aceea mi-a fost și greu să schimb numele. L-am schimbat după ce am văzut analizându-mi blogul că sub citatul ala "Viața nu are sens..." scrie: furnicutza's blog și atunci devin redundantă.

Am stat apoi și m-am gândit la nume. Mi-am adus aminte de prima postare a blogului, de spectacolul în regia lui Chris Simion, "Călătoria", montat la teatru la noi, de care eu, una m-am îndrăgostit. Da, a fost pentru prima dată când am simțit că te poți îndrăgosti de o piesă de teatru ca de o persoană. Efectiv, m-am dus și am văzut-o de vreo 5 ori. Eram bolnavă după piesa aia, nu mă mai săturam s-o văd.

Bun, și dacă tot blogul ăsta al meu a început de acolo cumva și fraza care-l caracterizează "Viața n-are sens..." e tot din spectacolul ăsta, am zis de ce nu și numele blogului să nu fie la fel... Așa a luat naștere... călătoriefărălimite... Căci așa e până la urmă. Vă doresc călătorie plăcută pe blog! :*

Comentarii